aNDRIIpOPA's blog

Când semnele de punctuaţie sunt una dintre necunoscutele ecuaţiei numite generic “limba română”, rezultatele nu întârzie să apară:

Cu alte cuvinte, dragi cinefili, dacă aveţi părinţi sub vârsta de 12 ani, aveţi nevoie de acordul lor. În Lotus.

Scuze de calitatea pozei, dar mă cam scuturam de râs.

Încă unu’ fătat pe preşul de la intrare.

Dovada că bunul-simţ s-a epuizat din stoc.

După cum spuneam, s-a dat marele premiu la Wormtopia! Decernare a avut loc aseară la sediul agenţiei Utopium, organizatoarea acestui concurs de talente. Pentru eternitate (sau cât o dura până se zugrăvesc birourile) finaliştii au fost “rugaţi” să lase câteva desene pe pereţii birourilor. În cele din urmă, câştigătorul trofeului (şi probabil Read the rest of this entry »

Kefereu’ şi-a făcut bancă! Nu contează că pierde bani cu nemiluita din operaţiuni specifice activităţii de transport, acum vrea să înceapă să piardă şi din operaţiuni bancare. Şi unde putea fi amplasat mai central şi la vedere în Oradea un sediu al băncii keferiste? Lângă biserică. Dar nu lângă oricare biserică, ci chiar cea cu lună! Asta aşa… ca să nu uite că banu’ e ochiu’ dracului şi să nu fie tentaţi prea tare să-l câştige: e ok şi dacă-l pierd.

pese: a se observa cacofonia din denumire. Se pare că nici după “Banca Comercială Carpatica” bancherii români nu au învăţat limba română.

Aşa începe o poezioară pentru copii. Unii folosesc diminutivul “pisi” ca să-şi alinte jumătatea. Iar alţii…

Deci… mare e grădina… you now!

Ce-o fi vrut să comunice? Cancer?

… sau un alt fel de “Redescopera România”…
Acest peisaj îmi spune “bună dimineaţa” de câteva zile.

Mă uitam azi într-o doară să văd cum mai stau orădenii pe Zelist, când… dau de Ioana Ştef. “OK” zic, “stă binişor!”, după care îmi străfulgeră prin minte un nume pe care-l văzusem anterior cu câteva poziţii mai sus, dar nu-l băgasem în seamă. “Stai aşa că nu am vazut bine!” Ba da, văzusem foarte bine!

Minunaţi-vă şi voi: Read the rest of this entry »

Uite ce au găsit colegii azi:

Bineînţeles că am mâncat ca porcuşorii din poveste, direct din pachet. A fost foooaaaaarte bună!

Eeeeeeh! Amintirile astea…

Un nume cu rezonanţă e totul. În rest nimic nu mai contează! Read the rest of this entry »

Unde erau orădenii duminică în timpul arşiţei?

În Stână, la Izvorul Minunilor.

Dacă nu plouă, nu-i nimic. Are grijă Regia de apă! Unde? Păi pe Vaporului… logic, nu?
Ar trebui rebotezata strada. Propun “Sâmbetei”. Apa e din partea casei.

Later edit: Apa vine de undeva din zona străzii Vlad Ţepeş. Şi e a naibii de multă.

Dacă tot s-a deschis Kaufland în Oradea, mi-am zis că merită macar o vizită. Am pornit cu inima îndoită şi fără prea multe aşteptări (cel puţin după experienţa numită Billa). Ei bine, m-am înşelat amarnic. Am găsit organizare tipic germană, corectă, exact cum am văzut şi în magazinele similare din vest. Produse multe şi diverse, încât m-am cam Read the rest of this entry »

Inceput de saptamana:

Cred ca incep sa am o obsesie… E vorba de acelasi obiectiv turistic de mare interes al Oradiei. Cred ca in curand isi va face loc pe stema orasului.

“Welcome to Romania” sau “Explore the Charpatian garden”. Până la munte trebuie să treci prin câmpie. Nu că la munte te-ar aştepta mai multă curăţenie… Imaginea e luată din Ungaria, la aproximativ 3 kilometri de graniţa cu România şi reprezintă faimosul obiectiv turistic din Oradea numit CET I. Să ne trăiască!

P.S. În imaginea de faţă fumul o ia peste câmpiile româneşti, dar cred că imensa majoritate a orădenilor pot jura cu mâna pe inimă că trece şi peste oraş. Ungurii pot confirma printre înjurături că adeseori fumul trece fraudulos graniţa.