Skip to main content

Etichetă: reclame

Targul de pasiuni – Oradea 20.04.2013

 

Ți-ai dorit vreodată să înveți despre ceva ce iți place?

Ți-ai dorit să înveți despre ceva ce nu știai că există?

Ți-ai dorit ca ceilalți să afle despre pasiunea ta?

Incubator107 este un proiect ce are un motto simplu și eficient: oricine  poate învăța orice de la oricine.
Prin dorința și munca altor persoane ce au crezut că motto-ul poate să fie implementat cu succes, actualmente există incubator107 în București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Ideea proiectului este de a oferi un cadru de învațare pentru acele lucruri pe care comunitatea își dorește să le învețe, acest lucru conducând spre descoperirea pasiunilor și evadarea din cotidian.

Această comunitate de oameni curioși, informați și niciodată plictisiți se poate creea prin intermediul atelierelor dezvoltate pe diverse teme, ateliere în cadrul cărora meșterii și ucenicii acestora se întalnesc pentru a transmite mai departe pasiunile lor persoanelor dornice să învețe.

Evenimentul de lansare al proiectului incubator107 Oradea, numit Târgul de pasiuni, are ca scop prezentarea primelor ateliere care vor avea loc pe plan local, cunoașterea celor 6 tineri entuziaști care au adus această idee la nivel local și nu în ultimul rând exprimarea propriilor pasiuni.

În cadrul Târgului de pasiuni, vor fi prezentate mai multe detalii despre ideea incubator107 chiar de către persoana de la care a pornit totul, Ștefana Popa. Aceasta va veni din capitală pe meleaguri orădene pentru a asista la inaugurarea incubatorului local.

Așadar, în data de 20 aprilie 2013, incubator107 poposește și în Oradea. Târgul de Pasiuni va avea loc începand cu orele 17:00 la sediul Moskva, de pe strada Moscovei nr. 8 unde sunt așteptați toți orădenii (și nu numai) care doresc să încurajeze inițiativa.

Coordonator incubator107Oradea: Simona Bandula

E-mail: oradea@incubator107.ro

Telefon: 0755196810

Adresă: Str. Moscovei nr. 8

Facebook: www.facebook.com/Incubator107-Oradea

Website: www.incubator107.ro

 

Viaţa ca un joc…

Cică norocul e cum ţi-l faci. Drept pentru care ai posibilitatea să-ţi alegi numerele la loto. Sau 1 x 2 la pronosport. Poţi să mergi chiar mai departe şi să ghiceşti scorul, minutul sau marcatorii jocului. E drept că sumele câştigate cresc proporţional cu riscul asumat, dar rezultatul final depinde în întregime de hazard. Şi atunci mă întreb cum anume îţi poţi face norocul, pentru că nu faci nimic altceva decât să cumperi un pariu şi cam atât. E drept că principala condiţie pentru orice este participarea: nu rişti, nu câştigi. Ca în viaţă.

Mai onest mi se pare un joc de poker. Începi cu cărţile pe masă, banii la vedere, şi câteva cărţi în mână. Cărţile alea din mână sunt ceva palpabil, iar pe baza lor poţi construi cât-de-cât mental ceva pe parcursul jocului, pe principiul „ce-i în mână nu-i minciună”. Dacă la un anumit moment crezi că nu mai ai şanse de câştig, renunţi la mână. La loterie mai întâi dai banii iar apoi aştepţi să vezi dacă ai câştigat sau pierdut. Tot. La pronosport, aidoma, pui jos banu’ şi aştepţi rezultatele. Care vor fi cum vrea ăl de sus sau cum vrea unul de mai jos, chiar de la firul ierbii… Şi totuşi preferăm loto sau pronosport, pentru că odată pariul făcut nu mai trebuie să ţii minte o grămadă de reguli, tot ce ai de făcut este să aştepţi, iar dacă ai câştigat să mulţumeşti celui de sus (sau celui de jos, din iarbă, după cum spuneam). Dacă ai pierdut, nu-i nimic, joci şi data viitoare, poate că ăla din iarbă nu mai vinde meciul…

Acuma spuneţi şi voi, cum dracu’ să pierzi la poker prin neprezentare când ai chintă roială? Erai singur la masă? Nu, au mai fost câţiva… Vă daţi seama cum se simte USL-ul după invalidare?

Biografia lui Steve Jobs în limba română

Da, ştiu că toţi o preferaţi în engleză (cunoscători fini ai limbii lui Shakespeare ce sunteţi!), dar iată că eMag.ro o aduce tradusă în limba română, începând cu 5 martie, la numai 85 de lei. O puteţi obţine şi gratuit  dacă faceţi cumpărături de la ei în valoare de minim 1500 de lei. Ştiu că pare mult, dar dacă vreţi să vă luaţi o tabletă decentă ajungeţi destul de uşor la suma asta (sau poate vă gândiţi la cadouri de 1 sau 8 martie).

Dacă tot aţi ieşit la cumpărături şi vreţi să faceţi un cadou mai mult decât util, vă recomand din suflet cartea lui Allen Carr  În sfîrşit nefumător – metoda uşoară. Dacă nu aveţi prea mult timp la dispoziţie vă recomand acelaşi autor, acelaşi titlu, dar în versiunea audio(book). Merită fiecare bănuţ! Parol.

Wormtopia aproape de final

Vă spuneam în câteva articole precedente că se desfăşoară o campanie de recrutare inedită pentru un job de designer la agenţia de publicitate Utopium. Spun inedită, pentru că oamenii de acolo au ales să iasă efectiv la „vânătoare”, prin amplasarea de „râmo-urne” în câteva baruri din urbe. Am şi făcut câteva aprecieri pe Facebook, iar cine m-a mai urmărit p’acolo ştie despre ce e vorba. Dacă vă plac desenele, daţi like-uri, nu vă sfiiţi, până mâine, 21 decembrie, pentru că acesta e modul în care se va face selecţia câştigătorul premiului de 2000 de lei (nu neapărat şi al jobului).

În cele ce urmează, voi face o selecţie cu preferinţele mele, pentru fiecare locaţie în parte:

1. PodZ

Mai multe puteţi vedea (şi vota) aici.

2. Lactobar Retro Bistro

Mai multe desene de la Lactobar găsiţi aici.

3. Lord’s

Celelalte desene ce pot fi votate le găsiţi aici.

4. Columbus Cafe

Puteţi alege şi din cele de aici.

5. Fabrica de Bere

Dar puteţi şi altceva, dintre cele de aici.

6. Lazy Corner

Mai multe aici.

7. Moszkva Cafe (de departe cel mai prolific şi cu cele mai bune desene!)

De aici aveţi în ce alege!

8. Queens

Mai multe desene din Queens aveţi aici.

9. Juice Cafe

Desene din Juice mai găsiţi aici.

10. Abyss Metal Pub

Din Abyss mai găsiţi aici.

11. Yellow Submarine

Mai multe de la Yellow Submarine aveţi aici, dar nu prea multe…

12. Chanson Cafe

Teoretic aici ar trebui să aveţi în ce alege. Dar nu prea aveţi. Puteţi totuşi să vă uitaţi.

 

Nu uitaţi că doar mâine mai contează voturile voastre!

Intră în Wormtopia

Deci, cum spuneam, vin viermii! Mai bine spus, tu, orădeanule, eşti invitat să dai drumul monştrilor din tine, viermilor care îţi sfredelesc creierii şi care îţi chinuie talentul. Îi poţi desena pe papirusurile primite în locaţiile partenere ale campaniei, iar apoi eşti invitat să-ţi depui opera în râmo-urnele dedicate. Le vei găsi pe facebook, grupate frumos în funcţie de localul în care a fost lăsat desenul. Aici începe partea distractivă: trebuie să-ţi găseşti desenul, să te tăguieşti în el, iar apoi să îl arăţi prietenilor (mă rog, ăia de i-ai adăugat în lista de facebook) ca să-ţi dea like-uri. Câştigătorul ia statueta „Golden Worm” plus o sumă mai mult decât frumuşică de bani (fo’ 2000 de lei d’ăştia grei).

Ce e şi mai incitant, e că poţi câştiga un premiu şi mai mare! Un job de designer la agenţia de publicitate Utopium (cool, huh?), deci şi mai mulţi bani (în timp, lojic)!

Aşadar, lasă liberi viermii ce te chinuie şi câştigă odată jobul!

Get closer…

Zilnic întâlnim oameni cu dizabilităţi şi zilnic vedem oameni cu probleme. Sau cel puţin aşa îi catalogăm, ca fiind EI cei ce au probleme. Nu ne uităm la „bârna” din ochiul nostru. Dar ce e mai grav este că îi catalogăm pe ei, nu pe noi. Noi suntem cei infirmi, noi suntem cei bolnavi, noi suntem cei cu dizabilităţi.

Am ajuns la clipul următor citind un articol de-al lui Manafu, în care îşi explică dragostea faţă de advertising. Da, publicitatea pune într-un mod extrem de delicat multe probleme pe tapet. Probleme care sunt ale noastre şi care există zi de zi alături de noi, deşi ne prefacem că nu le vedem sau le atribuim altora. Vă rog doar să priviţi tot clipul.

Explore the Carpathian garden!

Chiar dacă nu mă încântă prea tare sloganul ăsta trebuie să recunosc că reflectă exact realitatea noastră românească, pentru că singurele lucruri vizitabile şi autentice din ţara noastră sunt minunile create de natură. Şi sunt multe!

De multe ori stăteam de vorbă cu prietenii şi încercam să găsim modalităţi de a aduce turişti străini prin ţărişoara noastră. Pornind de la premisa că vesticii vin cu maşina (de cele mai multe ori închiriată) să-şi petreacă vacanţa pe cont propriu şi să descopere „things”, am ajuns la concluzia hilată că singurul turism rentabil şi de succes ar fi cel extrem. Şi aici începeam noi să râdem ca proştii şi să venim cu idei care de care mai trăznite: pescuitul la dinamită şi la curent electric; concurs de călcat găini pe uliţele satelor; cules de mure în apropierea bârlogurilor de urşi, etc, etc, etc. Dintre toate ieşea în evidenţă „a circula pe drumurile publice”. Trebuie să recunoaştem că e un sport extrem să circuli pe şoselele din România, aşa că sloganul turistic al ţării e cât se poate de potrivit: pe fundul craterelor din şosele poţi studia adevărate ecosisteme nederanjate de mâna omului!

Lăsând gluma la o parte, locuri de vizitat sunt foarte multe. Pornind de la Oradea, un turist ce intră în ţară pe la Borş, ar putea vira la dreapta înspre Beiuş pentru a ajunge în Pietroasa, la Peştera Urşilor. Ar fi indicat ca respectivul turist să închirieze o maşină, date fiind drumurile de pe la noi, să nu şi-o rupă pe cea personală. De la intrarea în ţară ar parcurge cam 100 de kilometri ca să ajungă la destinaţie, pe care îi face în aproximativ 2 ore. Ce ar avea de văzut? În primul rând peisajele (la viteza cu care circuli în siguranţă prin România ai timp să vezi toate detaliile), iar apoi ar fi peştera în sine, una dintre puţinele din lume în care se păstrează scheletul întreg al unui urs de peşteră (Ursus Spelaeus).

După un scurt popas prin localitatea Pietroasa, următorul punct de interes ar fi Padiş. Aici minunăţiile naturii sunt aproape la tot pasul, iar vizitarea lor ar cere mai mult de o zi, drept pentru care s-ar impune cazarea la o pensiune din zonă. Nu fac reclamă, dar recomand pensiunea Anett mai ales pentru bucătăria pe care o are. E fantastică! În fine, după ce laşi maşina în parcare şi bagajele în cameră faci o mică plimbare pe Valea Aleului, ca să te obişnuieşti cu aerul tare de munte. Seara, o masă copioasă la pensiune. Dimineaţa trebuie să fii pregătit pentru drumurile lungi care te aşteaptă: Cheile Galbenei, Cetăţile Ponorului, Gheţarul „Focul Viu”, Poiana Florilor, toate te aşteaptă cu privelişti minunate. Poţi alege oricare din traseele marcate. Pentru un turist cu puţin timp la dispoziţie, două zile sunt suficiente pentru a se îndrăgosti pe veci de zonă. Ultima oară am văzut grupuri de turişti cehi care spuneau că vin a doua oară şi mai vor să vină mulţi ani de aici încolo…

După două zile de hălăduit prin Padiş, turistul nostru poate urca în a sa maşină închiriată cu direcţia Izbuc. Aici ar fi de vizitat atât mănăstirea cât şi izvorul de al cărui nume se leagă numele localităţii. Aici găsim cel mai reprezentativ izvor carstic intermitent din România. Aşezarea este justificată de prezenţa izbucului cu o deosebită reputaţie, pe care şi-a câştigat-o datorită unui sistem interesant de ieşire a apei: 15 – 20 minute este sec, apoi cu un zgomot puternic începe să iasă apa care umple un mic bazin de piatră, din care se scurge făcând o cascadă micuţă; după 2 minute apa încetează să curgă, pentru a reveni apoi după alte 15 – 20 minute. „Izbucul de la Călugări avea în trecut faima de a prezenta un ritm dublu (o erupţie de 2 minute urmată de o pauză de 15 – 20 minute, o nouă erupţie de 2 minute urmată de o a doua pauză de astă dată de 2 ore), care s-a pierdut acum, prin deschiderea unei fisuri carstice care scurtcircuitează sifonul intermediar. Dar chiar şi aşa el constituie un interesant şi rar fenomen carstic, fapt pentru care a fost daclarat monument al naturii pus sub ocrotire.

Uite cum poţi face turism în România, fără să te depărtezi la mai mult de 150 de km de graniţă şi asta în doar 5 zile! Problema este lipsa infrastructurii care să pună în valoare toate aceste obiective şi lipsa de informaţii despre ele (sunt curios când va face Ministerul Turismului măcar un recensământ al pensiunilor, dacă nu a obiectivelor turistice). Pensiuni sunt, iar de maşină rezistentă poţi face rost uşor. Vacanţă plăcută!

 

Acest articol a fost scris pentru concursul SuperBlog 2011.

 

Hai pe „Forex” cu grăbire, să-l secăm dintr-o sorbire!

Din ciclul „ca să avem o ocupaţie, cumpărăm mai scump şi vindem mai ieftin” a apărut şi reclama următoare:

Un fel de „foaie verde băţ/n-ai de lucru fă-ţi” Adică Maria, din lipsă de clienţi şi de ocupaţie, s-a apucat de Forex (ştiţi voi, ăla pe care tranzacţionezi uşor „monede ale unor ţări de care nici nu ai auzit”, după cum spune o altă reclamă). Acum nu are decât să aducă 3500 de euroi de acasă. Logic, nu?

Tu salvezi vieţi?

Zilele trecute lansa Cristi Manafu pe blog o întrebare, căreia i-am răspuns pozitiv fără nici un fel de rezervă. Pentru că era vorba de o campanie socială şi ştiu că nu lansează astfel de campanii fără un motiv foarte bine întemeiat. Ei bine, aşa a şi fost. Astăzi am primit mailul cu datele campaniei. Este vorba despre nişte cifre alarmante. Ca să fiu scurt, voi spune doar atât: 73%!

E mult, e puţin… vă las pe voi să decideţi, dar haidem să vedem la ce se referă acest procent: 73% din totalul apelurilor înregistrate la 112 în perioada ianuarie-august 2011 sunt apeluri făcute în joacă sau accidental de către cei care sună şi doar 27% sunt apeluri reale! Uluitor! Adică 3 din 4!!!

Acuma vă întreb: de câte ori aţi avut nevoie (voi sau cineva apropiat) de ajutor medical de urgenţă şi sunând la 112 aţi stat pe fir până v-a venit acru? Probabil aţi şi înjurat „bugetarii dreacu’ ” ce stau şi freacă ridichea şi nu-s în stare să ridice un telefon. Ei bine, iată de ce! 73%! Nici nu mă mir că nu răspund prompt la apelurile reale, când există atât de mulţi imbecili care se prostesc sunând absolut aiurea la 112. Dar vine şi reversul: ce naiba lucrează (sau ce nu lucrează) atât de multă lume, încât să se ajungă la un astfel de procent?

Până găsiţi nişte răspunsuri citiţi şi restul cifrelor:

  • 3 din 4 apeluri la 112 sunt false urgenţe: 73% din totalul apelurilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2011 sunt, practic, apeluri facute în joacă sau accidental de către cei care sună, doar 27% sunt apeluri reale;
  • La nivel naţional, judeţul Covasna este judeţul care a înregistrat cel mai mare număr de apeluri false (în aceeaşi perioadă monitorizată de către Serviciul de Telecomunicatii Speciale) – 86,86% apeluri abuzive. În Bucureşti, 1 din 2 apeluri sunt false (procentul apelurilor abuzive se ridică la 55,6%);
  • La serviciul de urgenţă 112, se înregistrează peste 2000 apeluri/ora; 60% din totalul apelurilor reale solicită intervenţia echipajelor medicale de urgenţă;
  • Orice apel fals înregistrat la 112 poate întârzia sau chiar determina moartea unei persoane care are nevoie reală de ajutor: în 2010, s-au înregistrat 8477 de victime grav rănite în accidente de maşină (23 de oameni raniţi grav/zi)
  • În ceea ce priveşte măsurile de prim ajutor, acestea “pot face diferenţa între viaţă şi moarte”: durează 3 minute ca o persoană aflată în stop respirator să moară, 5 minute până la sosirea ambulanţei şi mai puţin de 1 minut până la deschiderea căilor aeriene printr-o manevră de prim ajutor.

Într-adevăr „O viata poate depinde de tine”:

Toamna se numără…?

Ei bine, Toamna Orădeană a început, cum altfel, cu spectacole în aer liber. Cum spuneam şi în articolul precedent, pe lângă spectacole s-au deschis şi tarabele cu mici şi bere. Mă întreb acum cum se poate ca singura constantă, de peste 20 de ani de când se serbează zilele oraşului, să fie potolul şi băutura? Adică de ani buni au loc şi spectacole de toate felurile şi genurile, dar lumea se înghesuie doar la cele gratuite şi la păpică şi alcool. Faptul că „Scripcarul pe acoperiş” (piesă ce a deschis Festivalul de Teatru Scurt) a avut un succes fulminant îl pun (încă) pe seama redeschiderii clădirii teatrului după ani interminabili de reparaţii şi restaurări, dar altfel aştept cu nerăbdare celelalte evenimente ale Toamnei Orădene ca să-mi pot face o părere generală. M-ar întrista ca munca lui Bunoiu şi a blogosferei orădene să fie în zadar, iar lumea să aleagă tot cele mai facile programe…
Nu mică mi-ar fi mirarea ca la Târgul Pălincarilor şi la Festivalul Vinului din 30 septembrie – 2 octombrie să fie iar puhoi de lume.
Oare doar mititeii, berea, pălinca şi vinul fac legea? Aşteptăm să vedem ce ne răspunde Oradea!

Vernisaj de pictură Antonio del Donno la Muzeul Ţării Crişurilor

Tocmai când credeam că Lulu odată ajuns în Bali a uitat de Oradea şi de noi, iacătă că ne făcu bucata: ne-a informat (cu rugămintea de a da mai departe) că AICI, în Oradea, va avea loc miercuri, 23 februarie, vernisajul expoziţiei pictorului italian Antonio del Donno (detalii despre pictor aveţi AICI) la Muzeul Ţării Crişurilor, în Salonul Muzeul Ţării Crişurilor.

Mulţumim Lulu, ai rămas acelaşi suflet mare alături de Oradea şi de orădeni! Bună să-ţi fie inima! Oriunde te-ai afla!

Ştiam că aşa nu …

Ia uitaţi-vă la următoarele spoturi şi spuneţi la ce vă duce gândul (mă refer mai ales la generaţia 30+):

Asemenea reclame apăruseră după 90′ pe la noi şi făceau comparaţie între produsele Coca-Cola şi Pepsi. Sau invers. Diferenţa e că atunci comparaţia era explicită, iar acum doar se sugerează că „e altceva” mai bun, mai bla-bla. Şi mai ştiam că după acel război publicitar (ăla din 90′) a fost interzisă reclama comparativă (de atunci toate mărcile sunt „cele mai cele”).

Oare care o fi produsul „inferior” celui prezentat aici?

Hostingu’ nostru cel de toate zilele…

Ca un făcut, când totul părea să fie bine, m-am trezit duminică dimineaţa „fără semnal” la blog. Oricât aş fi încercat să-mi accesez pagina, nu reuşeam. Probabil aceeaşi situaţie aţi întâlnit-o şi voi (dacă nu cumva dormiţi până pe la ora 13:00). Cum nu e pentru prima oară, am început să mă lamentez că poate e timpul să schimb serverul până nu se întâmplă şi a treia oară.

Oferte de web hosting am găsit destul de multe, dar nu prea îţi vine să pui banu’ jos la orice, mai ales că am găsit şi saituri „de profil” ne-actualizate sau lăsate de izbelişte prin 1900-toamna. Ca fapt divers, mă gândeam „ce ar fi să iau şi un domeniu .eu, ca să-mi subliniez apartenenţa la Europa asta care nu ne mai vrea?” (asta dacă tot am rezervat pe lângă domeniul .ro şi pe cel .com) 😀 .

Are cineva idei? Nu de alta, dar împreună ne putem preface mai bine că gândim…

Lumeeee, lumeee! Veniti de luati carti!

Pentru cine nu vine mosu’ cu nuiaua, vine cu reduceri de 10% si 15%, luni (6 decembrie) de la orele 19:00 la Juice Cafe si Libraria Universitaria. Reduceri la ce? Pai la carti bien sûr. Pe langa asta veti mai gasi si o multime de carti la 10 lei. Pana va hotarati ce carte luati, puteti bea o cafea sau, de ce nu, o bere. Intrarea e libera.

Reclama – sufletul comertului…

…sau comertul e sufletul reclamei? Intrebarea asta imi incretea mintea de mai multa vreme, dar azi am gasit la Arhi un articol ce dezbate oarecum problema, asa ca mi-a dat putina apa la moara. La analiza se ia una bucata produs. Marca nu conteaza. Dar produsul respectiv are imprimat/stantat/brodat/cusut logo-ul marcii respective. Daca esti cocalar sau pitipoanca alegi ca sigla respectiva sa fie de dimensiuni cat mai mari.

Pana aici toate bune. Dar daca tu cumperi produsul pentru calitatile lui si nu musai pentru marca? De aici se nasc cateva dileme: de ce platesc mai mult pe un produs de marca? Pentru ca se cheltuie mai mult in cercetare? Pentru ca se investeste mai mult in publicitate? Pentru prestigiul marcii? Faptul ca firma respectiva cheltuie mai mult in cercetare si dezvoltare se reflecta in calitatea produsului, ceea ce te si indeamna in final sa cumperi, deci e posibil sa fie asta cauza. Investitia in publicitate ar fi a doua, dar nu prea sta in picioare multa vreme. Asta pentru ca odata cumparat produsul, chiar tu ii faci reclama mai departe, deci… tu cumperi, tu faci reclama pe banii tai. Prestigiul marcii? Pai si aici esti la fel de „raspunzator” de popularizarea marcii ca si in cazul reclamei: porti brandul cu tine, la vedere si tot pe banii tai

Acuma vine si intrebarea: de ce sa nu fim platiti ca purtam siglele la vedere? In fond nu facem decat reclama. Da, pe banii nostri. De ce nu s-ar acorda un discount pentru reclama sau chiar sa fii platit? Sau pur si simplu sa se scoata marca pusa la vedere. Oricum, eticheta de pe produs iti spune cine e producatorul (asta daca il iei de nou), deci pentru sufletul tau cred ca ar fi suficient.

Cu DACIA din nou in top

Ca marca romaneasca DACIA a facut un salt calitativ, nu se mai indoieste nimeni. Ma rog… poate cei care prefera marcile straine doar pentru ca nu sunt „Made in Romania”. Dar si pentru ei am o veste: DACIA nu mai este de multa vreme o masina fabricata strict in Romania. Multe componente sunt fabricate prin alte tari, poate chiar de pe alte continente. Nu sunt Daciile cele mai frumoase masini, dar in mod clar sunt practice si fiabile.

Citim in Capital: „Faptul că Toyota se claseaza pe primul loc intr-un top care vizeaza calitatea masinilor din punctul de vedere al concesionarilor nu este o surpriza pentru nimeni, asa cum nu este o surpriza nici ca urmatorii doi clasati sunt producatori germani precum Opel sau BMW.” Ca sa vezi!

Cititi tot articolul AICI.

Nu-i asa ca e inca un motiv de a CUMPARA ROMANESTE?

Cine e de vina?

Ma uit de ceva vreme la televizor cu o detasare pe care ma mir ca nu am deprins-o mai demult. Ultima „valva” este, evident, despartirea si apoi reimpacarea dintre Adelina Pestritu si Liviu Varciu. Doua personaje relativ anoste, care au intrat in lumina reflectoarelor (in ultima vreme, pentru ca Liviu mai fusese cu ceva vreme inainte in calitate de cantaret) cu scandalul divortului. Scandalul cu pricina s-a desfasurat in mare parte in studio, la ore si emisiuni ce aveau darul sa-i aduca in gura lumii cu viteza fulgerului. Buuuun! S-au despartit. Asta nu mai importa. Cand valul a trecut, vine si tsunami-ul: Liviu Varciu o cere de sotie pe Adelina Pestritu, tot la o emisiune de maxim angajament. In direct.

Inca nu s-au racit tastele redactorilor de tabloide, ca vine si un ziarist care „a inregistrat o convorbire” in care se intelege cu „diva” (ce mult si-a pierdut sensul acest cuvant!), contra unei modice sume de 1500 de oiro sa regizeze o sedinta foto pentru paparazzi, in care ea si Liviu sa fie „surprinsi” la starea civila, cu verighetele pe deget, iar ca bonus paparazzo sa „surprinda” si un sarut intre cei doi porumbei. POC! Uite cum se fac stiri! Cu numai 1500 de euro!

Ce ma face pe mine sa rad e altceva: daca tot i-a propus „vedetei” sedinta foto cu pricina, de ce a mai dat-o in vileag (fata avea oricum o varianta de back-up sau blufa)? Nu i-a convenit pretul? Sunt convins ca Adelina a inaintat suma conform mercurialului din acest moment, dupa o atenta cercetare a pietei. Sunt convins ca astea sunt practicile in presa mondena. Atunci la ce folos sa-ti dezvalui „modus operandi„? De ce ti-ai taia singur craca de sub picioare (si a intregii industrii de scandal din Romania)?

Cu dezvaluirea inregistrarii respective nu s-a facut altceva decat putina lumina (pentru cine nu vroia sa creada) ca atunci cand nu au stiri, ziarele de scandal si le creeaza. Nu e vorba de o vedeta cazuta in uitare, ci de un „scandal” cat se poate de actual. Deci nu femeia e de vina ca a cerut cat a cerut, ci a celor care au creeat piata si implicit preturile. Nu de ea trebuie sa radem, ci de presa care plateste ca sa aiba ce vinde. Parerea mea.

Evenimente oradene in week-end-ul 7-9 mai 2010

Noi si noi evenimente vin sa ne incante in acest week-end la Oradea. Deci totusi este un oras viu, desi gurile rele spun ca timpul sta in loc in vestul tarii. Iata proba contrarie:

1.
Festival international de film de foarte scurt metraj „TresCourt”, 7-9 mai 2010, Cinema Libertatea, orele 18:00.
TresCourt se desfasoara simultan in peste 25 de orase din Romania, precum si in inca 13 tari. Filmele respecta o singura regula: NU DEPASESC 3 MINUTE!!! Toate genurile sunt acceptate: ficţiune, animaţie, documentar, film experimental… Un concentrat de inventivitate şi imaginaţie!
Pentru Oradea, organizatorii au ales ca loc de desfasurare cinematograful Libertatea (str.Independentei nr.1). Biletul de intrare este 5 lei.
2.
Conferinta „Invatamant fara profesor?” sustinuta de Nicolae Manolescu, sambata 8 mai 2010, ora 10:00 in Aula Universitatii din Oradea.
3.
Inaugurarea sectiunii de carte „Monica Lovinescu – Virgil Ierunca”
– noul sediu al bibliotecii Universitatii din Oradea, sambata 8 mai 2010, ora 11:15
Donatie pentru Biblioteca Universitatii din Oradea a peste 10000 de volume, care au apartinut bibliotecii personale a celor doi oameni de cultura romani.
4.
Concert Poesis la Oradea
Bihor, Oradea. Sâmbata 8 Mai 2010 21:00
Louis Café
Concert Poesis in Louis Cafe
5.
„Festivalul Luminii” – Oradea (detalii: )
Oradea, Parcul 1 Decembrie, 8 mai 2010, orele 21.00 – 23.00
– Expoziţie de fotografii: Andriţcu Andrei, Horia Bogdan, Mara Graur, Alexandra Cioca
– Expoziţie de artă reciclată- lucrări realizate în cadrul proiectului Asociaţiei D`Art : “Natură pentru Artă, Artă pentru natură” de către elevii Liceului de Artă Oradea
– Expoziţie de afişe cercetăşeşti
– Jocuri şi concursuri cercetăşeşti.
– Atelier de „gulguţe” – fă şi tu o „gulguță”!
– Cititul e la modă! – manifest al studenţilor de la Facultatea de Sociologie
Program:
– 20:30 – 21:00 Specatol magie
– 21:00 – 22:00 Teatru:
Negrean Patrick – “Profetul “de Kahlin Gibran, Ştefănuţi Adrian – “Uitucul” după Cornel Udrea, Asociaţia Culturală Experiment. Teatru. Clandestin. “A fi sau nu… Shakespeare”
Sonete – in lectura actorilor : Egyed Consuela, Olivia Putyer, Maria Poszar, Iulian Simionică
– 21:15 Muzică: Ad-hoc Muzica Medievală, Grupul Scolar “Oltea Doamna” , Cercetaşii
– 21:30- 22:30 Poezie – Sala 07
Articol sustinut de Sapte Seri Oradea.

Alegerea va apartine!

Festival international de film la Oradea – TresCourts

Pentru cei care spun ca in Oradea nu se intampla nimic: in perioada 7-8-9 mai 2010, incepand cu ora 18:00, va avea loc la Oradea (si nu numai) un festival international de film de foarte scurt metraj. Spun ca nu doar la Oradea, intrucat TresCourt se desfasoara simultan in peste 25 de orase din Romania, precum si in inca 13 tari. Filmele respecta o singura regula: NU DEPASESC 3 MINUTE!!! Toate genurile sunt acceptate: ficţiune, animaţie, documentar, film experimental… Un concentrat de inventivitate şi imaginaţie!

Pentru Oradea, organizatorii au ales ca loc de desfasurare cinematograful Libertatea (str.Independentei nr.1). Biletul de intrare este 5 lei. See you there!!

Detalii AICI

AICI gasiti si o lista a oraselor in care are loc simultan TresCourt, atat in Romania cat si in restul lumii.

Umorul din reclama Allianz-Tiriac

Am gasit zilele trecute un flyer ce facea reclama la serviciile Allianz-Tiriac, mai exact la asigurarea de locuinta si de bunuri a firmei amintite. Doar ca cei care au conceput reclama au cam dat-o in bara. Sau Allianz-Tiriac nu are fler de investitor imobiliar. Uite aici nume de strazi:

Ce mai! Un adevarat cartier al dezastrelor!

Lansare de carte si expozitie foto la nou deschisa librarie Universitaria

Daca pana acuma am criticat in stanga si in dreapta, acum anunt un dublu eveniment ce va avea loc la Oradea: luni in data de 3 mai, la libraria Universitaria (da, mai exista si curajosi care deschid afaceri in domeniul culturii pe timp de criza):

1.  Lansare de carte „Aplicatii practice in logopedie si psihologie scolara”. Prezentarea va fi facuta de catre autoare Loredana Bejan, Ioana Drugas, Laura Hardalau si va avea loc de la ora 17:00. Cartea se va gasi in librarie la pretul de 40 RON.
2. Deschiderea expozitiei fotografice „Fiinte de sticla” a lui Harris Wallmen, incepand cu orele 17:30.

Ne vedem luni, pe 3 mai incepand cu orele 17:00 la libraria Universitaria, pe str.V.Alecsandri nr.15.


„E PUR SI MUVE”

Cauţi un job pe net?

Pentru pasionaţii de calculatoare şi internet. Pentru cei care stau zilnic cu browserul deschis. Pentru cei ce vor mai multe provocări de la locul de muncă. Pentru toţi aceştia, am găsit jobul ideal:

job pe net

De la Ghiţă citire. Merci! Care a primit linkul de la sor’sa, Miri. Merci şi ei.


Later edit: Lulu îmi spune că s-ar putea să am surprize legat de activitatea pe net a ciobanilor. Exemplu ar fi Jiji Berbecali. Deşi mie îmi fuge gândul la oierul-vaporean…

Azi am fost judecător…

Nu e vorba despre profesia mea de bază, ci de faptul că am fost prezent la Colegiul Tehnic „Traian Vuia” din Oradea, la Săptămâna Antreprenoriatului Global, în calitate de membru al juriului ce trebuia să analizeze prestaţia elevilor în cadrul concursului de idei de afaceri „Lumea ta, afacerea ta”. Din juriu au făcut parte prof. Florin Negruţiu, inspector şcolar; directorul Colegiului Tehnic „Traian Vuia”, prof. Dorel Şaitoş şi din partea agenţilor economici, subsemnatul. Desfăşurarea concursului a avut loc sub egida Junior Achievement, ca rezultat al parteneriatului dintre Junior Achivement România şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Continuă lectura

Enigma numită ZeList

De ceva vreme mi-am instalat o grămadă de countere, mai ales după căderea spectaculoasă de săptămâna trecută din ZeList. Mi-am zis că aşa ceva nu poate fi posibil, drept pentru care am ales metoda clasică de verificare din trei surse. Bineînţeles că Trafic.ro e doar pentru că nu am renunţat încă la el, dar am adăugat (pe lângă mai vechiul şi credinciosul statcounter.com) GTopStats şi HiStats. Ce era de văzut, am văzut: nu stau rău deloc cu traficul, deşi nu mă omor cu scrisul.

Azi dimineaţă însă a venit surpriza cea mai mare: o creştere de 3400 de locuri în ZeList!!! Acuma chiar că nu mai ştiu

Continuă lectura

Liniştea motoarelor turate

Fiind un mare fan al automobilului, mă uit zi de zi pe net după informaţii şi istorioare despre zeul ultimului secol. Dau de o grămadă de saituri şi bloguri care mai de care „specializate” în istoria mersului pe patru roţi. „Copy-paste” e cuvântul de bază care le caracterizează pe toate cele prezente în online-ul românesc. Partea mai rea e că nici măcar copiatul nu e făcut cu cap, astfel încât povestea vitezei e trunchiată rău de tot. De multe ori ajung să îmi doresc să nu fie nici măcar un cuvânt scris, pentru că am prostul obicei de a nu lăsa nimic necitit (asta numai pe net, că de cărţi începute şi neterminate mi-e plin biroul). Şi atunci aş vrea doar să admir câteva poze ale bolizilor trecuţi, prezenţi sau viitori. Şi nu găsesc nimic să mă încânte. Asta până ce recent am dat de saitu’ ăsta, care deşi pare neterminat îmi place la nebunie.

Şi uite că am reuşit să am şi linişte.

Gripa porcină – între mit, adevăr şi profit

Toată lumea se întreabă care e măsura împotriva gripei porcine. Răspunsul este la îndemâna oricui: SHOPPING!!! Cumpăraţi, cumpăraţi, cumpăraţi! Ce? Păi cum ce? Medicamente! Avem? Normal, ce întrebare! Dacă nu avem medicamente, avem măşti! Dar la ce folosesc măştile? La vânzare, normal, ce proşti puteţi fi!

Nu bolile sunt problema ci interesul de a vinde orice care să-ţi dea impresia că eşti mai bine. Dacă apare un medicament nou se pune problema nu de eficienţă medicală ci de eficienţă economică, adică de profit. Asta o spune un microbiolog român, stabilit în Canada, manager al unei firme farmaceutice canadiene. Ascultaţi şi vă cruciţi (asta în cazul în care nu ştiaţi deja sau în cazul în care nici măcar nu bănuiaţi):


VANIA ATUDOREI, microbiologist, specialist de top in Canada – ADEVARUL NEPLACUT DESPRE INDUSTRIA FARMACEUTICA ROSTIT DE UN INSIDER. DEMASCAREA MINCIUNII GRIPEI PORCINE!
Asculta mai multe audio Evenimente

Mai vedeţi în interviul de mai sus ce înseamnă pentru România „privatizarea cu orice preţ” a industriei farmaceutice şi a privatizării în general.

De la Dan Vaida, prietenul meu din Canada.

Merci Dan.

Puţin PR pentru mine

Când am văzut azi dimineaţă poziţia mea din ZeList am crezut că nu m-am trezit încă. Dar mă trezisem. Nu am fost eu foarte sus niciodată în top, dar acum pacă a fost căderea prea mare. Niciodată nu căzusem aproape 400 de locuri într-o săptămână! Şi totuşi de ce? Întrebarea încă mă frământă, dar nu prea mult, pentru că oricum n-am ce-i face.

Şi totuşi am avut o săptămână bunicică! Am colaborat la scrierea unui articol pentru GSP (alături de alţi cititori) cu

Continuă lectura

Reclamele şi copiii

Stau de multe ori şi mă întreb de ce advertiserii şi mai ales copywriterii din agenţii lovesc în copii pentru a ajunge la buzunarele părinţilor. Nu le e ruşine să atace aşa pe faţă? Ca să dau un exemplu recent: cum îi explic eu fiicei mele că „Abonamentul Panteră” nu e o panteră sau „Abonamenul Delfin” nu e un delfin, iar „Abonamentul Fluture” nu e deloc un fluture. Astea toate regăsindu-se acum în oferta Orange. Ce să fac acuma cu ea dacă vrea o panteră, un delfin sau un fluture? E normal să vrea jucării cu animăluţe, că e copil! Dar cum să-i explic că nişte neni sau tanti, în încercarea lor de a fi creativi au dat-o în bară şi i-au creat speranţe false că poate cumpăra o panteră, un delfin sau un fluture de la Orange? Dar mai ales cum să-i şterg lacrimile şi să-i alung dezamăgirea că nu îi pot lua ceva ce ea vede la televizor că există? Cum am eu sufletul ăla de câine să-i refuz o bucurie? Telefon sau abonament de telefonie mobilă sigur nu-i voi lua, dar nu-mi spală Dunărea păcatele pe care le-am făcut încercând să o conving că astea nu există aşa cum şi le închipuie ea: panteră, delfin şi fluture.

Dragi creativi, fiţi mai creativi şi încercaţi ceva mai abstract. Dacă nu vă vor înţelege potenţialii clienţi, poate nu e chiar atât de rău: poate că nu îi vreţi de clienţi. Dacă nu puteţi, poate ar fi timpul pentru o reorientare profesională.

Marca inregistrata

Deunazi se apucara guvernantii sa branduiasca tara. Campanie nationala, alea-alea, care o fi cel mai „simbolic” icon al Romaniei (?) …..
Manastire-ntr-un picior, ghici ciuperca ce-i ?!?
– caini comunitari;
– munti de gunoaie;
– discursuri politice si politicianiste;
– capra vecinului;
– etc.
Uite ca avem de unde alege !!!
Frumoasa tara !…. pacat ca-i locuita !