Poate că pare ciudat să o susţin eu, pentru că mi-a fost expusă de un prieten din preistoria vieţii mele. Este vorba de cel supranumit Teo Fabi. Adică pentru cei foarte apropiaţi, Doru, iar pentru colegi, Teo.
Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!Teoria asta zice aşea: de ce să vrei să fii numărul unu? Păi cum de ce? Asta ar însemna că eşti cel mai bun, el primo, first! Cine nu şi-ar dori să fie primul în domeniul lui? Poate doar un prost! Şi totuşi… Cel mai câştigat este cel de pe locul doi (!?!). WTF? Oare toată lumea se ghidează după zicala antică „Save the best for last„? Cum aşa? Păi simplu, zice Teo, eşti tânăr, iubeşti şi pe urmă te căsătoreşti. Ce-ai făcut? Ai câştigat! (el sau ea, indiferent) Şi pe urmă ajungi să mai ai şi un/o amant/ă. (opa! se adânceşte problema). Şi tot ce e mai bun din tine oferi nu soţului/soţiei (care evident este câtigătorul, deci numărul unu) ci persoanei de pe locul doi. Şi uite aşa, numărul doi este mai câştigat! Sau: Eşti tânăr/ă şi încă nu ai gustat dulcele fruct al iubirii. Da’ ai auzit că e dulce, că e mişto, ce mai…. most wanted! Şi ajungi în pat cu „inamicul”. Şi…. jale. Prima dată durere (de ambele părţi), dezamăgire (de partea ei), etc, etc… De la numărul doi încolo începe cu adevărat dulceaţa, crema, the best moments.
Asta m-a pus puţin pe gânduri. Şi dacă e un dram de adevăr în toată povestea asta? Şi m-am dus cu gândul mai departe: cine îşi mai aminteşte de cei de pe locul doi la Loto 6/49? Nimeni! Dar toţi îl înjură în gând pe cel de pe locul I. Şi mulţi fac coadă pe urmă la uşa lui pentru a obţine un ban sau un favor, că deh, are de unde! Cine devine mai câştigat? Cel de pe locul doi, care îşi continuă viaţa în tihnă!
Ai câştigat locul I la Miss Universe? Felicitări! Înseamnă că eşti „bunoacă”, după cum se spune prin cartierele patriei, dorită de milioane de bărbaţi. Dar ferească sfântul să calci în străchini sau să faci vre-o poză deochiată că vine locul doi şi te detronează. Pe lângă asta, timp de un an umbli roată lumea ca un accesoriu de lux pe la toate campaniile publicitare ale sponsorilor şi la toate campaniile umanitare ale organizatorilor concursului. De ce? Nu ştii decât că d’aia pentru că ai câştigat locul întâi şi că te obligă contractul. Naşpa! Şi îţi mai şi suflă în ceafă locul doi, care e fresh, tocmai pentru că nu e purtată de-a lungul şi de-a latul lumii.
La ce serveşte în fond să fii locul unu? La nimic! Ba da, serveşte: să aibă lumea un reper. Şi cam atât. Problema este că de obicei lumea îşi face din numerele unu şi idoli. Şi atunci începe coşmarul: „numărul unu a fost fotografiat de paparazzi făcînd baie nud în largul oceanului, pe yahtul pe care l-a închiriat şi cu care a plecat într-o călătorie solitară pe mările şi oceanele lumii” De unde naiba au ştiut paparazzi? Păi cum să nu ştie? doar eşti numărul unu! Şi numărul doi? Aaaa, păi numărul doi deja e la al doilea shooting sexy pentru o revistă de bărbaţi, din care a mai luat câteva sute de mii de dolari… Da’ ce contează, doar e numărul doi… looser!
Voi ce aţi alege? Numărul unu sufocat de atenţia cuvenită, sau numărul doi, dar cu o viaţă cât mai apropiată de normal?
P.S. Dacă aveţi alte argumente nu ezitaţi să le scrieţi.