Pentru ca nu muncim. Sau pentru ca atunci cand muncim ne doare capul, mana, piciorul sau pur si simpl in p**a. Sau nici macar acolo ci la cativa metri in fata. Pentru ca avem un aparat birocratic cat China, care stie sa te puna pe drumuri ca nimeni altul. Pentru ca avem servicii publice care numai gratuite nu sunt (sa nu-mi spuna mie cineva ca n-a dat niciodata o spaguta, ca nu-l cred).
Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!Citeam articolul lui Sebi Bargau, legat de aventurile sale cu inmatricularea motorului. De fapt aventurile erau cu functionarii RAR care s-au ocupat de omologarea pentru inmatriculare. Veti spune ca RAR nu e o institutie a statului si deci angajatii nu sunt functionari. Hai pe bune? Da’ ce-s ? Ce daca RAR e „un organism independent si autonom” care ia bani pe te miri ce (nu vad logica reomologarii la RAR daca acel vehicul a mai fost inmatriculat in tara de origine)? Este tot al statului, deci un serviciu public. Care te costa. Si inca cum. Deci tot un drac. La inceput ma pufnea rasul, dar pe masura ce citeam imi dadeam seama ca asta eeste una din caracteristicile noastre nationale: munca putina si proasta.
Detaliile despre aventura lui le puteti citi aici, iar eu o sa ma explic cu experientele mele. De cateva saptamani imi era ud coltul casei, iar in caminul in care se afla contorul era o cantitate apreciabila de apa. Chemam Apaterm-ul sau cum se mai numeste. Vin, constata si se apuca de lucru: inlocuiesc conducta de apa rece care vine din instalatia orasului pana in contorul nostru (nu conteaza ca aceeasi conducta a mai fost schimbata cu mai putin de 8 ani in urma). Sapaturi, chinuieli, opinteli, dar se rezolva. De acum am si apa cu presiune la robinet. E bine. Odata pe zi ma mai uit daca s-a retras baltoaca din camin. Nu s-a retras, dar o pun pe seama ploilor si a faptului ca pe traseul conductei inlocuite nu s-a turnat inca beton ci s-a pus doar balast. Dupa cateva zile se betoneaza. Intr-una din zilele in care ma uit (de fapt era seara) constat ca apa nu numai ca nu scadea, dar chiar tasnea din conducta alta noua care sa o inlocuiasca si chiar sa o sporeasca. Nervi, injuraturi si pus mana pe telefon. La celalalt capat al firului, un nene care imi explica cum ca nu sunt echipe de interventie pentru ca „se curata conductele”. Dar mai am o sansa, in acea noapte se opreste apa, deci nu-mi va mai tasni. Ma enervez si ii explic lu’ dobi ca eu a doua zi merg la serviciu si nu prea stiu cum as putea sa rezolv problema, chiar daca el imi ofera o noapte de liniste. Dupa parlamentari vine o echipa, care desi era de la Apaterm, era de electricieni. Se uita baietii si constata ce stiam: apa tasneste destul de tare. „Bun, dar cum o rezolvam?” ii intreb. „Pai, hai sa chemam pe cineva sa aduca o cheie sa inchida racordul din strada.” Bun, BRAVO! „si pe urma?” „Dimineata o sa fie echipa de interventie de instalatori care sa vina sa va rezolve!” (toate astea se petreceau pe la 11:30 noaptea).
Dimineata apare si instalatorul. „Nu e bun racordul dintre contotrul dvs si teava care duce apa in casa. Dar fiind defectiunea dupa contor, nu e treaba noastra.” „Mestere, de ce nu e bun racordul ala? ca pana sa schimbati voi teava, nu avea nimic” „Nu va faceti griji, se poate rezolva cu 300 de lei”. Inutil sa mai spun ca pana la urma a pus socru-meu racordul (ca daca tot era sa nu am garantie pe lucrare, de ce sa dau 300?) Acum apa din camin s-a retras, coltul casei in cepe sa se usuce, dar imi ramane intrebarea: de ce nu s-a putut face de la bun inceput o lucrare buna? Si de ce sa-ti dau 300 pentru ca sa-mi repari ceea ce mi-ai stricat? Si daca tot e sa faci un ciubuc, de ce in timpul serviciului?
Chiar asa: de ce nu merge tara asta? Oare?