Cel putin luand in calcul apetitul finantelor pentru stabilirea de noi taxe si impozite (vezi impozitarea pensiilor sau stabilirea alocatiei copiilor in functie de veniturile parintilor), as putea spune ca guvernantii vor cu tot dinadinsul sa scoata apa si din piatra seaca. Dupa ce ca de ani de zile platim taxa de drum de doua sau mai multe ori (in pretul benzinei odata si prin rovinieta inca odata), ne putem astepta sa platim orice impozit oricat de aiuristic ni s-ar parea el. Astfel o lista de impozite inca neinventate ar suna asa:
– taxa pe aer inspirat (consumi? numai daca ai cu ce!);
– taxa pe aer expirat (aici s-ar putea pune si de o afacere a PD-ului, prin vanzarea obligatorie de aparate de masurare a concentratiei de dioxid de carbon si noxe in aerul expirat);
– supra-taxa de parcare sub copaci (pentru ca nu mai folosesti prea multa benzina pentru racorirea masinii, vara, cand se incinge tabla pe ea de la soare);
– supra-taxa de parcare in soare (pentru ca incalzesti masina gratuit si iei din razele solare ce ar putea alimenta cateva panouri solare, care oricum nu sunt, dar e tot vina ta, pentru ca nu lasi loc pentru ele parcand in soare);
– taxa de mers pe jos (pentru uzura trotuarelor);
– taxa de aglomeratie in mijloacele de transport in comun (asta daca nu mergi pe jos, pentru ca te incalzesti gratuit de la alte cateva zeci de pasageri, si vice-versa);
– taxa pe vorbit (inspiri si expiri mai mult aer cand vorbesti, deci ciocu’ mic!);
– taxa pe statul in picioare (faci umbra pamantului, a se vedea supra-taxa de parcat in soare);
– taxa pe statul pe scaun (oriunde, la birou sau acasa, daca ai scaun inseamna ca ai bani, deci ai de unde plati, in plus de asta statul pe scaun duce la sedentarism, care e nociv si costa peste ani medicamentele, tratamentele, spitalizarea si alte-alea);
– taxa pe scris (scrii, deci ai timp, deci ai bani, pentru ca timpul = bani);
Mai gasiti si voi cateva taxe aberante ce le-ar putea da prin cap imbecililor care nu stiu cum sa cheltuie banii colectati de la noi. Adica stiu, dar numai in folosul lor, nu si al nostru, alti imbecili, cei care dam banii. Da, suntem imbecili ca nu le cerem socoteala!
Ca sa mai indulcesc tonul, iata si un banc ce reflecta situatia de care aminteam:
„La circ, pe scena, unul scurge sucul dintr-o lamaie intr-un pahar si spune:
− Daca se gaseste cineva care ar mai putea sa scurga macar o picatura din lamaia stoarsa, va primi 1000 de euro de la mine.
Pe scena urca un barbat si mai scurge inca doua pahare de suc din aceeasi lamaie! Toti, mirati, intreaba:
− Cine sunteti? Cum ati reusit?
Barbatul raspunde:
− Lucrez la ANAF, la strangerea impozitelor…”