Curajul românesc

Se spune că la un exerciţiu militar comun, pe mare, prin anii 80′ se întâlnesc trei şefi de stat: Reagan, Gorbaciov şi Ceauşescu. Fiecare din cei trei era mândru nevoie mare cu soldaţii săi şi dorea să impună celorlalţi punctul său de vedere, fără să fie nevoie de o confruntare. Lui Reagan îi vine o idee:

Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!

– Soldat John!!!

– Yes SIR!!!

– Adu-mi un rechin!

– Yes SIR!!!

Sare John în apă şi apare după 10 minute fără un picior, dar cu rechinul viu sub braţ.

– Vedeţi voi ce curaj are soldatul american? Nimic nu-i stă în cale! zice Reagan.

– Matroz Ivan!!!

– Da TAVARISCI!!!

– Pentru gloria comunismului şi a URSS, adu-mi doi rechini!

– Da TAVARISCI!!!

Sare Ivan în apă şi apare după 15 minute fără un picior şi fără o mână, dar cu un rechin viu sub braţ şi încă unul în dinţi.

– Brava tavarisci Ivan! Vedeţi? Soldatului sovietic nimic nu-i stă în cale, nici măcar rănile nu-l dor pentru patria lui!

Stă şi Ceauşescu puţin pe gânduri şi decide să intre şi el în joc.

– Soldat Ion!!!

– Ha !?!

– Soldat Ion, treci aici!!! Paştele mă-tii!

– Da.

– Băi! Ai văzut ce au făcut ăştia. Treci şi adu-mi şi tu un rechin!

Se uită bravul soldat Ion la sodatul american şi la cel rus care-şi dădeau ultima suflare, se uită la rechinii care agonizau şi ei pe punte, se uită în apă şi într-un final zice:

– Du-te tu şi ia-ţi rechinul dacă vrei.

Cu un zâmbet superior, Ceauşescu se întoarce către ceilalţi doi preşedinţi şi le zice:

– Vedeţi voi? Ăsta e curaj adevărat!

Comments are closed.