Mda… am făcut-o de oaie. Recunosc. M-am grăbit să-i dau o replică lui Zoso la un articol de ieri şi mi-am dat cu firma în cap. Printre sughiţuri de râs nu am mai fost atent la ultimele nume sau probabil din cauza cititului în diagonală, numele Elenei Băsescu mi-a sunat ca şi cum ar fi al Elenei Udrea (poate la asta a contribuit şi alăturarea cu un rând mai sus a numelui lu’ Cocoş), aşa că am propus pentru ultima disciplină ca profesor pe EBA. Acuma nu mai contează, gafa a fost făcută.
Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!Nu mă deranjează să recunosc când greşesc, dar mă deranjează unele reacţii ale celor ce au citit acel articol, respectiv comentariul meu anapoda. Mă refer la cei care nu s-au mulţumit să mă facă de cacao (cum dealtfel meritam) în comentariile următoare ci s-au simţit datori să-mi trimită comentarii pe blogul acesta sau mailuri cu un „huuuuo! prostule!”. Da, am greşit, dar nu mai aveam ce să fac după ce am trimis comentariul, chiar dacă am admis că am greşit. Am greşit şi plătesc pentru asta. Dar ţin să le reamintesc, celor care poate au uitat, că există două Elene Băsescu: una mai mută ca o lebădă şi alta pe care îndeobşte o ştim ca fiind EBA. Una e întâia doamnă, iar cealaltă e fiica celei dintâi, aşa că menţiunea mea nu e total greşită (deşi mi-o asum ca greşeală).
Morala (valabilă şi pentru mine cât şi pentru cei care m-au tras de urechi): înainte de scrie fii puţin mai atent la detalii, pentru că domnia şi prostia se plătesc.
P.S. Inutil să spun că mi-a crescut puţin traficul…